„Cand eram in inchisoare, mamei mele i s-a pus in vedere ca ori devine informatoare, ori pe mine si pe tatal meu ne duce in Siberia. Atunci, mama a cerut trei zile sa se gandeasca si a mers acasa, unde s-a sinucis”

La numai 15 kilometri de Botosani, in localitatea Calinesti, locuieste Radu Alexandru Miclescu, descendentul Miclestilor, o familie de boieri ce a detinut o buna parte din pamanturile judetelor Botosani si Suceava. Dupa aproape 30 de ani, perioada in care a locuit in Germania, Radu Alexandru Miclescu a revenit in Romania, stabilindu-se in conacul familiei Miclescu de la Calinesti, construit la 1711. Este o constructie cu 30 de camere, transformata intr-un fel de muzeu, in care descendentul familiei Miclescu detine o multime de obiecte de arta extrem de vechi, piesa de rezistenta fiind un vas chinezesc din 1250.

Conacul de la Calinesti
Conacul familiei Miclescu a fost construit la 1711, de catre Grigore Miclescu. In momentul de fata are 30 de camere, la fel ca la sfarsitul anilor ’40, cand a fost preluat abuziv de catre comunisti. In toata aceasta perioada, conacul familiei Miclescu a avut mai multe destinatii, printre care si cea de penitenciar, suferind o serie de modificari. Dupa revolutie, Radu Alexandru Miclescu a revenit in Romania si a incercat sa recapete averea familiei sale, printre care si acest conac de la Calinesti. In 1996 a redevenit proprietarul conacului si apoi a demarat lucrarile de reabilitare. Imobilul a fost refacut in totalitate dupa modelul celui din perioada 1940, de catre arhitectul Serban Sturdza, varul de al doilea al lui Radu Alexandru Miclescu. Peste 40 de oameni au lucrat la acest conac si, pe data de 25 iunie 2005, a fost inaugurat. A fost serbare cu 140 de persoane si un bal cu aproape 100 de persoane, la care a luat parte inclusiv academicianul Constantin Balaceanu Stolnici, la randul sau descendentul unei familii de boieri.

Miclestii dateaza de la 1436
Oficial, familia Miclescu dateaza de la 1436, din zona Iasiului, dar se pare ca originile acestei familii ar fi din jurul anului 1200, de prin partile Maramuresului. Arborele genealogic al familiei a fost facut in 1821, in baza documentelor care se aflau la acea vreme, primele acte oficiale fiind datate in vremea lui Stefan cel Mare, cand Stanciul este declarat parcalab de Hotin. Cu mila lui Dumnezeu, Noi Ilie voevod si fratele domniei noastre Stefan, ca domn al ~arii Moldovei, instiintare facem prin aceasta a noastra carte tuturor care vor vedea sau citind-o sau o vor auzi, pentru adevarata sluga a noastra hotnogul Stanciul, parcalab de Hotin, carele slujind noua cu dreapta credinta in slujba, miluindu-l-am pre el cu deosebita mila si inca l-am dat in pamantul nostrum, satul de la Crasna unde ii sunt si casele, ca sa-i fie si lui uric cu tot venitul, lui si fiilor lui si nepotilor lui, si stranepotilor lui si rastranepotilor lui si la tot neamul lui, neclintit nici odanoara in veci. In hotarul acelui sat sa fie dupa batranestele hotare pe unde din veci au apucat. Insemnarea a fost facuta de Otel, in Vaslui, in anul 6944 luna aprilie ziua 21, iar cuvintele au fost rostite de Stefan cel Mare. Originalul arborelui se afla la Frankfurt in Germania, la Calinesti fiind doar doua copii ale acestui arbore genealogic.
De-a lungul timpului, familia Miclescu s-a inrudit cu alte familii boieresti, cum ar fi Sutu, Ghica, Sturdza sau Cantacuzino. De altfel, ambele bunici ale lui Radu Alexandru Miclescu sunt nascute Cantacuzino. Miclestii au fost foarte apropiati de religie si trei reprezentanti ai acestei familii au ajuns mitropoliti ai Romaniei: Sofronie Miclescu, Calinic Miclescu si Veniamin Costache (mama sa era Miclescu). Familia Miclescu a fost una dintre cele mai instarite din tara, avand mii de hectare si ocupand primele locuri in tara, in ceea ce priveste agricultura. Strabunicul lui Radu Alexandru Miclescu, Scarlat Miclescu, care a trait in perioada 1780-1846, a avut in total 18 sate, printre care Dumbraveni si Siminicea (n.r. care in momentul de fata se afla in judetul Suceava), Cucorani, Cervicesti, Grigoresti, din judetul Botosani (n.r. acestea fiind localitatile care au fost identificate ca au apartinut domeniului Miclescu, numarul acestora fiind mult mai mare). Ca si celelalte familii boieresti din trecut, familia Miclescu este reprezentata si de un blazon. Armele familiei sunt: fundal verde din care se vede numai le chef; o cetate cu doua turnuri si poarta de aur, deasupra careia, intre turnuri, se afla incrucisate o sabie si o cheie. Acest blazon aminteste de cetatea Hotinului unde, pe vremuri, au fost castelani si unde traditia spune ca un Miclescu i-a invins pe turci.

Fugar la 12 ani
Povestea lui Radu Alexandru Miclescu incepe din 1948, pe cand avea varsta de 12 ani. Pana atunci fusese un copil rasfatat ce traia intr-un conac boieresc si care avea o guvernanta nemtoaica. In 1948 a trait prima drama, fiind pus in situatia de fugi de acasa pentru a nu fi arestat. „Toate rudele erau plecate la Bucuresti, deoarece se pusesera niste cote duble decat se putea produce. Au plecat sa negocieze. La Bucuresti il aveau pe generalul Demvrovschi, care a fost prefect de Botosani si care in acea perioada era primarul capitalei. In seara in care trebuiau sa se intoarca la Calinesti, acest general i-a oprit. Practic le-a rasturnat bagajele si astfel nu au mai ajuns in timp util la tren. El stia ce va urma si de aceea nu i-a mai lasat sa plece. Eram singur acasa. La ora 1.00 noaptea a venit sotia primarului din Calinesti si mi-a spus sa iau ceea ce pot si sa fug cat mai repede, ca in zece minute vin sa ma aresteze. Am luat cateva haine si m-am urcat pe un cal care avea saua pusa si am fugit spre Harlau. La Botosani nu ma puteam duce, pentru ca ma asteptau in gara Botosani pentru a ma aresta. De aceea am plecat calare pana la Harlau. Acolo am lasat calul, care, din cate am aflat ulterior, s-a intors singur acasa si am luat trenul spre Bucuresti. Dupa 14 ore am ajuns la Bucuresti, unde mi-am gasit familia. Daca ramaneam eram arestat, asa cum au fost arestati toti boierii din acea perioada”, povesteste Radu Alexandru Miclescu.

Arestat la 16 ani
Ajuns la Bucuresti, Radu Alexandru Miclescu a scapat fara a mai fi arestat, dar asta doar pentru patru ani. Fiind fiul unei familii de boieri, Radu Miclescu a ajuns dupa gratii pe cand avea 16 ani. In 1952, impreuna cu un grup de elevi, au fost acuzati ca au facut o organizatie subversiva care uneltea impotriva regimului de atunci. „Am fost arestati si am stat in inchisori, inclusiv la Jilava, pana aproape la 20 de ani. In acea perioada a fost arestat si tatal meu. Desi nu am fost prezentat la nici un termen al procesului pentru a ma putea apara, m-au condamnat administrativ la 36 de luni de inchisoare. Cand eram in inchisoare, mama mea a fost luata de pe strada si i s-a pus in vedere ca ori devine informatoare, ori pe mine si pe tatal meu ne duce in Siberia. Atunci, mama a cerut trei zile sa se gandeasca si a mers acasa, unde s-a sinucis. In inchisoare am avut un mare noroc ca l-am intalnit pe un medic care m-a ajutat. Desi nu eram bolnav, a trecut in fisa ca sunt TBC-ist si astfel am beneficiat de un tratament mai bland. Aveam dreptul la un regim alimentar mai bun si lunar primeam pachet de acasa”, ne-a spus Radu Miclescu.

A parasit Romania in 1973
In perioada 1948-1973, de cand a fugit de acasa si pana a plecat din Romania in Germania, Radu Alexandru Miclescu a stat trei ani in inchisoare, dupa care a locuit, impreuna cu restul familiei, intr-o singura camera in Bucuresti. In 1958, Radu Alexandru Miclescu s-a casatorit cu nepoata lui Iancu Flondor, cel care a ajutat unirea Bucovinei cu Romania. Dupa mai multe incercari nereusite, in 1973 a plecat in Germania. Inainte sa plece a revenit cu o masina sa isi vada inca o data casa in care si-a petrecut copilaria. A avut o mare dezamagire si spune ca mai bine nu venea. Casa era vopsita circa un metru de la sol intr-un verde tipator, iar restul intr-un albastru strident. Sotia lui plecase in ianuarie 1969 in vizita in Germania si a ramas acolo. Desi a incercat si el sa plece, de fiecare data i s-a refuzat viza. Avand mai multi prieteni, si francezi si nemti, acestia au intervenit pentru a ajunge si el in Germania. Cu toate acestea, Ceausescu a refuzat de fiecare data. Pana la urma, in 1973, a plecat in Germania, luand cu el doar doua randuri de haine. Cand a ajuns in Germania, sotia lui avea un post nedefinitivat la Institutul German pentru Cercetari Internationale Pedagogice. Ulterior a scris 14 carti de specialitate. In primii trei ani a lucrat la o firma care se ocupa cu exportul de marfuri, lucrand in special cu tarile francofone, deoarece cunostea limba franceza. Pentru ca firma s-a mutat din Frankfurt in Dusseldorf si el a refuzat sa plece, a ramas fara serviciu. Intr-una din zile a vazut un anunt intr-un ziar ca cineva restaura obiecte de arta si imediat s-a gandit sa se apuce de aceasta meserie, deoarece invatase de la parinti, cat a stat in tara.

„M-am legat la cap fara sa ma doara”
Intrebat de ce a revenit in Romania, Radu Alexandru Miclescu a raspuns sec: „M-am legat la cap fara sa ma doara”. Acesta locuia de aproape 30 de ani in Germania, avea din ce sa traiasca linistit, isi facuse multi prieteni acolo. Cu toate acestea, a revenit in Romania pentru a-si recapata ceea ce au avut parintii lui si rudele. „Traiam linistit in Germania si trebuia sa ma lupt cu statul pentru a recapata ceea ce a avut familia mea, dar am considerat ca este o datorie fata de mine si de familia mea”.

Lupta pentru mostenire
In 1991, dupa aparitia legii privind retrocedarile, Radu Alexandru Miclescu a revenit in Romania pentru reintra in posesia averii dobandite de-a lungul timpului de familia sa. Dupa cinci ani in care a intampinat si opozitia unora, Miclescu a devenit proprietarul conacului de la Calinesti. El a mostenit 650 de hectare de la tatal sau si 450 de hectare de la una dintre surorile tatalui. Tatal sau a avut inca patru frati si nici unul nu a avut copii. Pastreaza legatura cu celelalte familii de boieri, cum ar fi Sturza, Cantacuzino sau Ghica, cu care se afla in legaturi de rudenie.
Conacul a fost revendicat inca din anul 1991, dar a intrat in posesia lui abia mai tarziu, si asta datorita unor dificultati intampinate pe parcurs cand, spune Alexandru Miclescu, Iliescu si Cozmanca au donat Conacul Secretariatului pentru Handicapati, in vederea infiintarii unei scoli sau a unui camin pentru copiii cu dizabilitati. „In ianuarie 1996 am obtinut o hotarare judecatoreasca, prin care am redevenit proprietar pe aceasta constructie si pe 200 de hectare de pamant in jurul acesteia, cu toate ca am intampinat destule probleme pana a intra in posesie”. Cu toate ca obiectele de valoare din conac, pentru a nu fi distruse, au fost incarcate in doua vagoane de parintii lui Alexandru Miclescu, el sustine ca celor mai multe dintre acestea li s-a pierdut urma. „Ca sa opreasca distrugerea, parintii au incarcat bunurile mai de pret in doua vagoane si le-a dus, inainte de 23 august 1944, la Novaci si la un castel unguresc din Arad. La nationalizare si aceste bunuri au fost pierdute, fiind confiscate. A mai ramas cu o mica parte din ceea ce a avut, care au fost duse la Bucuresti, mai putin de 5%”.

Avere de milioane de euro
Desi evita sa vorbeasca despre averea pe care o are, Radu Alexandru Miclescu este un om foarte bogat, avand obiecte de arta care valoreaza extrem de mult, daca ar fi scoase la o licitatie internationala. Are conacul de la Calinesti, cu un parc de circa opt hectare, un apartament de lux in Franckfurt, o casa in Bucuresti si mai multe conturi in banci din Romania si Germania. Daca ne referim la avere, Radu Miclescu a obtinut nu mai putin de cinci milioane de euro de la Gigi Becali. Acesta din urma sustine ca, in numele unor drepturi litigioase cumparate de la boierul Radu Miclescu, va fi noul mosier al Fermei Baneasa. Becali a depus deja dosarele la ADS si la Primaria Sectorului 1. Radu Miclesu sustine ca a mostenit 27 de hectare de teren situate pe raza administrativa a Sectorului 1, teren situat la granita localitatilor Voluntari si Baneasa. Patru expertize tehnice semnate de Ioan Neagoe au venit in completarea spuselor boierului. Latifundiarul a cumparat cu 5 milioane de euro drepturile asupra acestui teren.

Colectie de obiecte de arta
Ca orice conac, si cel al familiei Miclescu contine o sumedenie de obiecte de arta extrem de valoroase si care se gasesc foarte rar. Acestea au fost achizitionate in timp, iar unele, ce au apartinut familiei Miclescu, au fost recuperate dupa revolutie. De altfel, Radu Alexandru Miclescu are destul de multe obiecte care au apartinut familiei sale, dar poate mai multe se afla prin vilele unor fosti sau actuali demnitari. Cel mai vechi obiect din conacul de la Calinesti este un vas chinezesc ce dateaza de la 1250 si a fost achizitionat de conte in urma cu mai multi ani. In general, mobilierul dateaza de la 1700-1800 si reprezinta mai multe stiluri si culturi. Printre acestea se afla si doua fotolii din biroul tarului Alexandru I a Rusiei. De asemenea, la conacul de la Calinesti se gaseste un tablou extrem de valoros din 1493, cu chipul imparatului Maximilian al III-a, si o icoana de la 1580, pictata in Republica Moldova si cumparata in urma cu cativa ani din Germania. Una dintre fotografiile speciale, aflate pe perete, este cea a stra-strabunicii lui, Maria Cantacuzino, una dintre prime fotografii aparute in Romania. Tot in conacul de la Calinesti se afla un apartament special amenajat, care se numeste, „apartamentul reginei”. Practic, in acest loc a stat sotia regelui Ferdinand I de Hohenzolern Sigmartingen, in cateva randuri.

„Mi-a fost frica sa aduc actele in Romania”
Cele mai importante acte ale lui Radu Alexandru Miclescu se afla in Germania, la Frankfurt. Desi in ultima perioada a stat mai mult in Romania, boierul sustine ca i-a fost frica sa le aduca in tara si ca sunt mai in siguranta in Germania. „Mi-a fost frica sa aduc actele in Romania. In Germania e mult mai sigur decat aici. Astept sa mai treaca o perioada si sa se stabilizeze situatia si in Romania”, spune contele Miclescu.

Nu are studii
Din cauza schimbarii regimului, Radu Alexandru Miclescu nu a putut sa isi continue studiile, fiindu-i interzis acest lucru. „Am o hartie semnata de Botnaras, prin care nu am voie sa fac studii”. Cu toate acestea, cunoaste foarte bine mai multe limbi straine, iar franceza o stie la perfectie, invatand de la parintii lui. Tatal sau a ramas orfan de la opt ani si a fost crescut de familia Cantacuzino, care l-a trimis la scoala in Franta, iar mama sa este doctor in drept si a facut scoala la Sorbona.

Antilegionari
Familia Miclescu a fost antilegionara, iar Radu Alexandru il condamna si pe maresalul Ioan Antonescu pentru ceea ce a facut. El nu este adeptul „parerilor impartite” in privinta maresalului, ci a uneia singure, cea conform careia Antonescu este un criminal si un tradator: „In primul rand l-a pacalit pe rege si astfel a pus mana pe putere. Antonescu e un mare criminal. El trebuia sa mearga cu armata numai pana la Nistru si nu sa treaca mai departe”. In ceea ce priveste monarhia, Miclescu sustine ca nu ar fi rezistat in ziua de azi: „Sunt si nu sunt adeptul monarhiei. Ar fi fost mai bine sa existe monarhia, dar nu cred ca ar fi facut fata zilelor noastre”.

Nu va intra in politica
Desi bunicul sau a fost presedintele Camerei Deputatilor in 1886, facand parte din Partidul Conservator si promotorul legii de egalitate a evreilor cu romanii, Radu Alexandru Miclescu sta departe de politica. Sustine ca nu il intereseaza politica si ca nu vrea sa se implice absolut deloc.

Prefera whisky-ul si fumeaza doua pachete de tigari
Ajuns la varsta de 71 de ani, Radu Alexandru Miclescu isi petrece timpul restaurand obiecte de arta. De altfel, aceasta este principala indeletnicire a boierului Miclescu, care continua sa lucreze in atelierul sau de la Calinesti. Majoritatea pieselor de mobilier si tablourile care se afla in conac au fost restaurate de el. Acesta este un hobby al lui Radu Alexandru Miclescu, la fel cum este si cititul. Acum regreta enorm ca i-a fost distrusa biblioteca de catre rusi, cu cele circa 13.000 de volume foarte valoroase. Principalul viciu al boierului este fumatul, acesta reusind sa dea gata zilnic cate doua pachete de tigari. De asemenea, spune ca este un consumator de whisky, fiind singura bautura alcoolica pe care o prefera. De altfel, el este detinatorul unei  impresionante colectii de sticle de whisky.

Va ceda averea statului
Radu Alexandru Miclescu nu are mostenitori si de aceea intentioneaza sa cedeze statului toata averea sa, dar mai asteapta sa se stabilizeze situatia politica din Romania. Sustine ca are doua variante: „Nu am copii si nici nepoti carora sa le las acest conac si celelalte. Fie o sa ii las mostenire domnului Sturza, sub forma de epitropie, sub controlul statului si sa numesc eu epitropul, urmand ca acest conac sa ramana muzeu, fara drept de instrainare, fie voi lasa tot statului. Din pacate, nu am incredere, deoarece in cinci ani se alege praful de tot ce este aici”. (Razvan Sauciuc, Marius Cesane)